26 Feb 2019
https://facem.declic.ro/campaigns/consultare-publica-faradelegea-minelor
Către: Ministerul Economiei
În atenția d-lui ministru Niculae Bădălău
e-mail: dezbateri_publice@economie.gov.ro, fax: 0213169765.
Subsemnatul ........
legitimat cu CI ............ formulez prezentele
OBSERVAŢII
La proiectul privind Legea Minelor
Prin care vă solicit să NU aprobați proiectul de lege din următoarele motive:
1. Proiectul de lege prevede declararea în mod arbitrar și după pura voință politică a Guvernului a unui proiect ca fiind de “interes public național”.
Niciunul din criteriile enumerate la Art. 3, “susţinerea dezvoltarea infrastructurii naţionale”, “contribuirea la asigurarea independenţei energetice a ţării” sau “contribuirea la dezvoltarea economică naţională” nu justifică declararea unor proiecte private ca fiind de interes public național sau local.
Proiectul de lege propune sintagma “interes public” în mod abuziv pentru a justifica proceduri înlesnite de avizare sau expropriere pentru proiecte private guvernate de “interese private”. Astfel, se urmărește transferarea conotației pozitive asociate expresiei interes public în dreptul unui interes de grup, cu scopul de a justifica acordarea unor beneficii respectivului grup, din resurse plătite de toți.
Potrivit actualei legislaţii, capitolul 2 al Legii nr. 33/1994, esenţială procedurii de declarare a utilităţii publice este chiar analiza de la caz la caz a existenţei interesului local sau naţional, concretizată într-o cercetare prealabilă ce stabileşte dacă există elemente care să justifice interesul naţional sau local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice altă natură care susţin necesitatea lucrărilor. Or, prin prezentul proiect de lege și expunerea sa de motive, nu s-a avut în vedere niciun astfel de criteriu obiectiv, ci doar enumerarea unor generalizări nepermise, termeni vagi şi lipsiţi de conţinut. Acest lucru conduce la concluzia că elaborarea proiectului de lege nu a fost precedată de o activitate de documentare şi analizare ştiinţifică, singurul scop urmărit fiind acela de a accelera autorizarea operaţiunilor miniere.
Declararea resurselor minerale in categoria celor de interes public naţional și local precum şi actualizarea acestora de către Guvern întărește suspiciunile de decizie politică în detrimentul unei evaluări substanțiale și a consultării în deplină cunoștință de cauză a cetățenilor. (Art. 4)
2. Procedura de expropriere propusă încalcă garanţiile conferite dreptului de proprietate de dispoziţiile constituţionale
Reamintim că, potrivit art. 44 alin. (3) din Constituţie, „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”. Prezentul proiect de lege prevede exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile Legii nr. 255/2010 și Legii nr. 33/1994 cu încălcarea explicită a spiritului acestora. (Art.23 (f))
În preambulul Legii nr. 33/1994 se arată că, exproprierea, se realizează în vederea realizării de lucrări ce servesc unor utilităţi publice şi avându-se în vedere tocmai caracterul de excepţie conferit de Constituţia ţării şi de Codul civil cedării, prin expropriere, a dreptului de proprietate privată. Ori în cazul acestui proiect de lege, exproprierea s-ar aplica și unor proiecte miniere private care nu servesc niciunei utilități publice și care sunt declarate de interes public național din pură voință politică, fără respectarea altor criterii.
Cu titlu de exemplu sunt proiectele miniere Roșia Montană, Certej și Rovina. În aceste cazuri, prin noua lege, s-ar putea ajunge la exproprieri chiar dacă sunt proiecte private, ce nu servesc unei utilități publice și care ar restrânge în mod dramatic dreptul garantat constituţional la proprietatea privată.
De asemenea, exproprierea conform legislaţiei româneşti aplicabile şi aşa cum CEDO a statuat în numeroase cauze, se poate realiza doar de către Stat, care acţionează în interesul general al colectivităţii şi care dobândeşte, prin expropriere, dreptul de proprietate publică asupra imobilelor. Prin urmare, în cazul unor proiecte private, ca cele menționate mai sus, legea ar încălca prevederile constituționale, nedistingând între proiectele miniere cu capital integral de stat și proiectele miniere private.
3. Proiectul de lege aduce numeroase încălcări ale legislației în vigoare, stabilind diferenţieri nejustificate între titularii licenţelor de exploatare din industria mineritului şi alţi operatori economici din alte ramuri, cum ar fi:
Proiectul de lege acordă drept de servitute legală în beneficiul titularului minier, obligând proprietarul să permită accesul și trecerea în termen de 60 de zile de la comunicarea către proprietarii de terenuri a unei notificări scrise din partea titularului. (Art. 24, punctul (2))
Se instituie permiterea de excepții de la interzicerea efectuării de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, zone de interes arheologic prioritar, rezervaţii naturale, precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri. (Art. 27, punctul (1))
Se instituie permiterea de excepții de la interzicerea efectuării de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate zone de protecţie sanitară sau perimetre de protecţie hidrogeologică a resurselor de alimentare cu apă, precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri. (Art. 28, punctul (1))
Se derogă în beneficiul companiilor miniere de la Codul Forestier, care prevede protrivit legilsației actuale compensarea cu de trei ori suprafața de pășune împădurită în cazul scoaterii unui teren din Fondul forestier național. În proiectul de lege, “pentru lucrările miniere, scoaterea definitivă din fondul forestier national se poate compensa cu teren, inclusiv din haldele miniere, pe bază de studiu pedostaționar, teren a cărui suprafaţă şi valoare sunt egale cu suprafaţa şi valoarea terenului afectat și cu condiţia asumării de către solicitant a obligaţiei de a le împăduri pe cheltuiala sa”. (Art. 30)
Se derogă în beneficiul companiilor miniere de la dispoziţiile art. 40 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic. Potrivit noilor prevederi, pentru scoaterea din fondul forestier național a terenurilor, indiferent de suprafaţă sau de regimul de proprietate, autoritățile competente sunt obligate să elibereze avizele necesare întocmirii documentaţiei în termen de 5 zile de la data solicitării, iar ministerul apelor și pădurilor este obligat să emită ordin în termen de 30 de zile. (Art. 31)
Se derogă în beneficiul companiilor miniere de la dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere. Prin urmare devine legal ca formele asociative precum obștile și composesoratele să întrăineze pădurile și terenurile către companiile miniere. Acest articol este vital unei companii private precum Deva Gold, ale cărei iazuri de decantare sunt proiectate pe terenul-pădure revendidat în prezent de Obștea Agricolă Măcrișul. Legislația prezentă interzice întrăinarea terenurilor obștilor și composesoratelor către terți. (Art. 33)
La acordarea unei licențe de concesiune pentru exploatare este eliminată obligativitatea realizării studiului de impact asupra mediului și bilanțul de mediu, după caz, a planului de refacere a mediului, a studiului de evaluare a impactului social și planului de atenuare a impactului social. Sunt eliminate astfel singurele pârghii prin care cetățenii puteau avea acces la informații privind proiectul minier în etapa de acordare a licenței. Acest lucru aduce grave atingeri principiului transparenței, a Convenţiei privind accesul la informaţie, a participării publicului la luarea deciziei şi a accesul la justiţie în probleme de mediu (Convenţia Aarhus). (Art. 51)
Se limitează în timp perioada de revizuire a planurilor de urbanism aferente zonelor miniere la 60 de zile ceea ce aduce atingere dreptului publicului de a participa la luarea deciziei. Elaborarea unui plan de urbanism este condiționată de parcurgerea procedurii de obținere a avizului de mediu. Chiar şi cea mai puţin complexă procedură de evaluare strategică de mediu durează între 8 şi 12 luni, deoarece, presupune întocmirea unui raport de mediu, analizarea acestuia de autorităţile interesate, consultarea publicului în toate etapele luării deciziei. Pentru a exemplifica, în cazul exploatării miniere în carieră deschisă pe bază de cianuri propuse în localitatea Certejul de Sus, Jud. Hunedoara, de către compania Deva Gold S.A., avizul de mediu aferent planului de urbanism zonal emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timiș (ARPM Timiș) în aprilie 2010, a fost dat în urma unei proceduri care a durat aproximativ trei ani. Reducerea unei proceduri atât de complexe la cel mult 60 de zile în care publicul poate participa pune organizaţiile şi publicul interesat într-o imposibilitate efectivă de a se informa asupra planului propus, de a colecta informaţii tehnice şi independente de titularul planului privind posibilele efecte ale planului asupra mediului şi sănătăţii şi de a formula comentarii tehnice şi pertinente privind impactul preconizat al planului. (Art. 66, punctul (2))
Codul Silvic (legea 46 / 2008)
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/203414 Articolul 40(1) Solicitările de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier național, în condițiile prevăzute la art. 36-39, cu acordul proprietarului și avizate favorabil de ocolul silvic care asigură administrarea și/sau serviciile silvice, în cazul proprietății private și proprietății publice a unităților administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" sau al ocolului silvic înființat de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului, se aprobă de către:
https://facem.declic.ro/campaigns/consultare-publica-faradelegea-minelor
Către: Ministerul Economiei
În atenția d-lui ministru Niculae Bădălău
e-mail: dezbateri_publice@economie.gov.ro, fax: 0213169765.
Subsemnatul ........
legitimat cu CI ............ formulez prezentele
OBSERVAŢII
La proiectul privind Legea Minelor
Prin care vă solicit să NU aprobați proiectul de lege din următoarele motive:
1. Proiectul de lege prevede declararea în mod arbitrar și după pura voință politică a Guvernului a unui proiect ca fiind de “interes public național”.
Niciunul din criteriile enumerate la Art. 3, “susţinerea dezvoltarea infrastructurii naţionale”, “contribuirea la asigurarea independenţei energetice a ţării” sau “contribuirea la dezvoltarea economică naţională” nu justifică declararea unor proiecte private ca fiind de interes public național sau local.
Proiectul de lege propune sintagma “interes public” în mod abuziv pentru a justifica proceduri înlesnite de avizare sau expropriere pentru proiecte private guvernate de “interese private”. Astfel, se urmărește transferarea conotației pozitive asociate expresiei interes public în dreptul unui interes de grup, cu scopul de a justifica acordarea unor beneficii respectivului grup, din resurse plătite de toți.
Potrivit actualei legislaţii, capitolul 2 al Legii nr. 33/1994, esenţială procedurii de declarare a utilităţii publice este chiar analiza de la caz la caz a existenţei interesului local sau naţional, concretizată într-o cercetare prealabilă ce stabileşte dacă există elemente care să justifice interesul naţional sau local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice altă natură care susţin necesitatea lucrărilor. Or, prin prezentul proiect de lege și expunerea sa de motive, nu s-a avut în vedere niciun astfel de criteriu obiectiv, ci doar enumerarea unor generalizări nepermise, termeni vagi şi lipsiţi de conţinut. Acest lucru conduce la concluzia că elaborarea proiectului de lege nu a fost precedată de o activitate de documentare şi analizare ştiinţifică, singurul scop urmărit fiind acela de a accelera autorizarea operaţiunilor miniere.
Declararea resurselor minerale in categoria celor de interes public naţional și local precum şi actualizarea acestora de către Guvern întărește suspiciunile de decizie politică în detrimentul unei evaluări substanțiale și a consultării în deplină cunoștință de cauză a cetățenilor. (Art. 4)
2. Procedura de expropriere propusă încalcă garanţiile conferite dreptului de proprietate de dispoziţiile constituţionale
Reamintim că, potrivit art. 44 alin. (3) din Constituţie, „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”. Prezentul proiect de lege prevede exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile Legii nr. 255/2010 și Legii nr. 33/1994 cu încălcarea explicită a spiritului acestora. (Art.23 (f))
În preambulul Legii nr. 33/1994 se arată că, exproprierea, se realizează în vederea realizării de lucrări ce servesc unor utilităţi publice şi avându-se în vedere tocmai caracterul de excepţie conferit de Constituţia ţării şi de Codul civil cedării, prin expropriere, a dreptului de proprietate privată. Ori în cazul acestui proiect de lege, exproprierea s-ar aplica și unor proiecte miniere private care nu servesc niciunei utilități publice și care sunt declarate de interes public național din pură voință politică, fără respectarea altor criterii.
Cu titlu de exemplu sunt proiectele miniere Roșia Montană, Certej și Rovina. În aceste cazuri, prin noua lege, s-ar putea ajunge la exproprieri chiar dacă sunt proiecte private, ce nu servesc unei utilități publice și care ar restrânge în mod dramatic dreptul garantat constituţional la proprietatea privată.
De asemenea, exproprierea conform legislaţiei româneşti aplicabile şi aşa cum CEDO a statuat în numeroase cauze, se poate realiza doar de către Stat, care acţionează în interesul general al colectivităţii şi care dobândeşte, prin expropriere, dreptul de proprietate publică asupra imobilelor. Prin urmare, în cazul unor proiecte private, ca cele menționate mai sus, legea ar încălca prevederile constituționale, nedistingând între proiectele miniere cu capital integral de stat și proiectele miniere private.
3. Proiectul de lege aduce numeroase încălcări ale legislației în vigoare, stabilind diferenţieri nejustificate între titularii licenţelor de exploatare din industria mineritului şi alţi operatori economici din alte ramuri, cum ar fi:
Proiectul de lege acordă drept de servitute legală în beneficiul titularului minier, obligând proprietarul să permită accesul și trecerea în termen de 60 de zile de la comunicarea către proprietarii de terenuri a unei notificări scrise din partea titularului. (Art. 24, punctul (2))
Se instituie permiterea de excepții de la interzicerea efectuării de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, zone de interes arheologic prioritar, rezervaţii naturale, precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri. (Art. 27, punctul (1))
Se instituie permiterea de excepții de la interzicerea efectuării de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate zone de protecţie sanitară sau perimetre de protecţie hidrogeologică a resurselor de alimentare cu apă, precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri. (Art. 28, punctul (1))
Se derogă în beneficiul companiilor miniere de la Codul Forestier, care prevede protrivit legilsației actuale compensarea cu de trei ori suprafața de pășune împădurită în cazul scoaterii unui teren din Fondul forestier național. În proiectul de lege, “pentru lucrările miniere, scoaterea definitivă din fondul forestier national se poate compensa cu teren, inclusiv din haldele miniere, pe bază de studiu pedostaționar, teren a cărui suprafaţă şi valoare sunt egale cu suprafaţa şi valoarea terenului afectat și cu condiţia asumării de către solicitant a obligaţiei de a le împăduri pe cheltuiala sa”. (Art. 30)
Se derogă în beneficiul companiilor miniere de la dispoziţiile art. 40 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic. Potrivit noilor prevederi, pentru scoaterea din fondul forestier național a terenurilor, indiferent de suprafaţă sau de regimul de proprietate, autoritățile competente sunt obligate să elibereze avizele necesare întocmirii documentaţiei în termen de 5 zile de la data solicitării, iar ministerul apelor și pădurilor este obligat să emită ordin în termen de 30 de zile. (Art. 31)
Se derogă în beneficiul companiilor miniere de la dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere. Prin urmare devine legal ca formele asociative precum obștile și composesoratele să întrăineze pădurile și terenurile către companiile miniere. Acest articol este vital unei companii private precum Deva Gold, ale cărei iazuri de decantare sunt proiectate pe terenul-pădure revendidat în prezent de Obștea Agricolă Măcrișul. Legislația prezentă interzice întrăinarea terenurilor obștilor și composesoratelor către terți. (Art. 33)
La acordarea unei licențe de concesiune pentru exploatare este eliminată obligativitatea realizării studiului de impact asupra mediului și bilanțul de mediu, după caz, a planului de refacere a mediului, a studiului de evaluare a impactului social și planului de atenuare a impactului social. Sunt eliminate astfel singurele pârghii prin care cetățenii puteau avea acces la informații privind proiectul minier în etapa de acordare a licenței. Acest lucru aduce grave atingeri principiului transparenței, a Convenţiei privind accesul la informaţie, a participării publicului la luarea deciziei şi a accesul la justiţie în probleme de mediu (Convenţia Aarhus). (Art. 51)
Se limitează în timp perioada de revizuire a planurilor de urbanism aferente zonelor miniere la 60 de zile ceea ce aduce atingere dreptului publicului de a participa la luarea deciziei. Elaborarea unui plan de urbanism este condiționată de parcurgerea procedurii de obținere a avizului de mediu. Chiar şi cea mai puţin complexă procedură de evaluare strategică de mediu durează între 8 şi 12 luni, deoarece, presupune întocmirea unui raport de mediu, analizarea acestuia de autorităţile interesate, consultarea publicului în toate etapele luării deciziei. Pentru a exemplifica, în cazul exploatării miniere în carieră deschisă pe bază de cianuri propuse în localitatea Certejul de Sus, Jud. Hunedoara, de către compania Deva Gold S.A., avizul de mediu aferent planului de urbanism zonal emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timiș (ARPM Timiș) în aprilie 2010, a fost dat în urma unei proceduri care a durat aproximativ trei ani. Reducerea unei proceduri atât de complexe la cel mult 60 de zile în care publicul poate participa pune organizaţiile şi publicul interesat într-o imposibilitate efectivă de a se informa asupra planului propus, de a colecta informaţii tehnice şi independente de titularul planului privind posibilele efecte ale planului asupra mediului şi sănătăţii şi de a formula comentarii tehnice şi pertinente privind impactul preconizat al planului. (Art. 66, punctul (2))
http://economie.gov.ro/transparenta-decizionala/proiecte-in-dezbatere-publica
Proiect Legea Minelor
(20 Februarie 2019)
Proiect Legea Minelor
(20 Februarie 2019)
Propunerile, sugestiile şi opiniile privind proiectul de act normativ se primesc in termen de 10 zile de la data publicării la adresa de e-mail: dezbateri_publice@economie.gov.ro
Propunere legislativa de modificare:
http://economie.gov.ro/images/transparenta-decizionala/Legea%20Minelor%202019/Proiect%20Legea%20Minelor.doc
Art. 31
Prin derogare de la dispoziţiile art. 40 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare, scoaterea din fondul forestier național a terenurilor, indiferent de suprafaţă sau de regimul de proprietate, care sunt necesare pentru executarea activităţilor miniere, se face prin ordin al ministerului de resort în domeniul apelor şi pădurilor, care se emite în termen de 30 de zile de la depunerea de către titularul contractului de concesiune/de dare în administrare a documentaţiei prevăzute de lege. Avizele necesare întocmirii documentaţiei pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier național sunt emise de către autorităţile competente în termen de 5 zile de la data solicitării."
http://economie.gov.ro/images/transparenta-decizionala/Legea%20Minelor%202019/Proiect%20Legea%20Minelor.doc
Art. 31
Prin derogare de la dispoziţiile art. 40 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare, scoaterea din fondul forestier național a terenurilor, indiferent de suprafaţă sau de regimul de proprietate, care sunt necesare pentru executarea activităţilor miniere, se face prin ordin al ministerului de resort în domeniul apelor şi pădurilor, care se emite în termen de 30 de zile de la depunerea de către titularul contractului de concesiune/de dare în administrare a documentaţiei prevăzute de lege. Avizele necesare întocmirii documentaţiei pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier național sunt emise de către autorităţile competente în termen de 5 zile de la data solicitării."
Codul Silvic (legea 46 / 2008)
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/203414 Articolul 40(1) Solicitările de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier național, în condițiile prevăzute la art. 36-39, cu acordul proprietarului și avizate favorabil de ocolul silvic care asigură administrarea și/sau serviciile silvice, în cazul proprietății private și proprietății publice a unităților administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" sau al ocolului silvic înființat de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului, se aprobă de către: